CRĂCIUN FERICIT DORIM TUTUROR CITITORILOR!
Născută în 1513, în Gazzuolo (în apropiere de Mantua, Italia), Giulia Gonzaga a fost fiica seniorului Ludovico Gonzaga (de Gazzuolo, Sabbioneta şi Casalmaggiore) şi a Francescăi Fieschi.
În
august 1526, la numai 13 ani, s-a căsătorit cu Vespasioano Colonna (care a
trăit între anii 1480-1528), conte de Fonti şi duce de Traetto (astăzi
Minturno).
El rămăsese văduv, după moartea soţiei, Beatrice Appiani, fiica seniorului de Piombino, şi avea fetiţă numită Isabella. Giulia, care adusese ca dotă 12.000 de scuzi de aur, avea să devină văduvă după numai doi ani de căsnicie. Ea a fost desemnată moştenitoarea soţului cu condiţia să nu se mai recăsătorească, altfel averea lui Vesapasiano i-ar fi revenit fiicei Isabella. Giulia şi-a transformat palatul într-un centru al culturii, atrăgând atenţia multor contemporani cu frumuseţea ei, însă a refuzat să se mai căsătorească. Giulia Gonzaga s-a stabilit la Fondi şi frumuseţea ei a atras atenţia celor mai importanţi poeţi ai vremii, cum ar fi Ariosto, Bernardo Tasso, tatăl lui Torquato, care i-au dedicat sonete. Potrivit unei legende, căsătoria ei cu Vespasiano Colonna nu s-ar fi consumat. Poate şi pentru că se spunea că încă era virgină, marele vizir Ibrahim a avut ideea ca aceasta să fie răpită pentru a fi dusă în „dar” sultanulului Suleyman Magnificul, care să şi-o adauge în harem. Spera ca Giulia s-o înlăture pe Roxelana, căruia padişahul îi spunea Hurrem. În noaptea de 8 spre 9 august, oraşul Fondi a fost atacat de corsarul Barbarossa la comanda lui Ibrahim.
Prinţesa italiană a reuşit să fugă în haine de casă la Campodimele, însoţită de un singur cavaler. Mai târziu l-ar fi ucis pe cavaler fiindcă ar fi văzut-o aproape goală în timpul fugii. De ciudă, Barbarossa a prădat oraşul şi vecinul Sperlonga, dar apoi a fost pus pe fugă de locuitorii din Itri. Au apărut şi speculaţii potrivit cărora răpirea ar fi fost uneltită de familia Colonna care urmărea să-şi însuşească proprietăţile ce ajunseseră la Gonzaga. Giulia a intrat la mânăstirea San Francesco delle Monache din Napoli, la numai 22 de ani. Legăturile sale cu persoane suspectate de apropiere cu Reforma protestantă au atras atenţia Inchiziţiei care a început să adune probe pentru un proces de erezie, dar a scăpat în cele din urmă datorită intervenţiei verişorilor, cardinalul Ercole şi Ferrante I Gonzaga. Giulia Gonzaga a murit la 16 aprilie 1566, la numai 53 de ani. După moartea sa, Papa Pius al V-lea a obţinut sechestrarea corespondenţei ei, după citirea căreia a spus că, dacă ar mai fi fost vie, ar fi ars-o de vie. Scrisorile au fost arse pe rug la stâlpul infamiei. În timpul lui Suleyman Magnificul ţările române nu au plătit "tribut de sânge". Nu se cunoaşte nicio femeie din harem care să fi provenit din ţările române.
Născută în 1513, în Gazzuolo (în apropiere de Mantua, Italia), Giulia Gonzaga a fost fiica seniorului Ludovico Gonzaga (de Gazzuolo, Sabbioneta şi Casalmaggiore) şi a Francescăi Fieschi.
 |
| Giulia Gonzaga |
El rămăsese văduv, după moartea soţiei, Beatrice Appiani, fiica seniorului de Piombino, şi avea fetiţă numită Isabella. Giulia, care adusese ca dotă 12.000 de scuzi de aur, avea să devină văduvă după numai doi ani de căsnicie. Ea a fost desemnată moştenitoarea soţului cu condiţia să nu se mai recăsătorească, altfel averea lui Vesapasiano i-ar fi revenit fiicei Isabella. Giulia şi-a transformat palatul într-un centru al culturii, atrăgând atenţia multor contemporani cu frumuseţea ei, însă a refuzat să se mai căsătorească. Giulia Gonzaga s-a stabilit la Fondi şi frumuseţea ei a atras atenţia celor mai importanţi poeţi ai vremii, cum ar fi Ariosto, Bernardo Tasso, tatăl lui Torquato, care i-au dedicat sonete. Potrivit unei legende, căsătoria ei cu Vespasiano Colonna nu s-ar fi consumat. Poate şi pentru că se spunea că încă era virgină, marele vizir Ibrahim a avut ideea ca aceasta să fie răpită pentru a fi dusă în „dar” sultanulului Suleyman Magnificul, care să şi-o adauge în harem. Spera ca Giulia s-o înlăture pe Roxelana, căruia padişahul îi spunea Hurrem. În noaptea de 8 spre 9 august, oraşul Fondi a fost atacat de corsarul Barbarossa la comanda lui Ibrahim.
 |
| corsarul Barbarossa |
Prinţesa italiană a reuşit să fugă în haine de casă la Campodimele, însoţită de un singur cavaler. Mai târziu l-ar fi ucis pe cavaler fiindcă ar fi văzut-o aproape goală în timpul fugii. De ciudă, Barbarossa a prădat oraşul şi vecinul Sperlonga, dar apoi a fost pus pe fugă de locuitorii din Itri. Au apărut şi speculaţii potrivit cărora răpirea ar fi fost uneltită de familia Colonna care urmărea să-şi însuşească proprietăţile ce ajunseseră la Gonzaga. Giulia a intrat la mânăstirea San Francesco delle Monache din Napoli, la numai 22 de ani. Legăturile sale cu persoane suspectate de apropiere cu Reforma protestantă au atras atenţia Inchiziţiei care a început să adune probe pentru un proces de erezie, dar a scăpat în cele din urmă datorită intervenţiei verişorilor, cardinalul Ercole şi Ferrante I Gonzaga. Giulia Gonzaga a murit la 16 aprilie 1566, la numai 53 de ani. După moartea sa, Papa Pius al V-lea a obţinut sechestrarea corespondenţei ei, după citirea căreia a spus că, dacă ar mai fi fost vie, ar fi ars-o de vie. Scrisorile au fost arse pe rug la stâlpul infamiei. În timpul lui Suleyman Magnificul ţările române nu au plătit "tribut de sânge". Nu se cunoaşte nicio femeie din harem care să fi provenit din ţările române.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu