joi, 14 noiembrie 2013
Commonwealthul Naţiunilor
Pe data de 19 octombrie 1926 s-a înfiinţat Commonwealthul
Naţiunilor Britanice (British Commonwealth of Nations).
În prezent liga
statelor care are în componenţă 54 de ţări este o uniune voluntară a unor
statelor
independente formată din Marea Britanie şi fostele sale colonii.
Drapelul Commonwealthului
Dacă ar fi să luăm cuvânt cu cuvânt, Commowealth s-ar
traduce prin binele public. În secolul al XVII-lea, această denumire era
atribuită Republicii Engleze care cuprindea statele Anglia, Scoţia şi Irlanda.
Pentru a explica ce înseamnă Commonwealthul Naţiunilor,
trebuie mai întâi menţionat precursourul acestei uniuni şi anume Imperiul
Britanic (British Empire).
În decurs de circa 300 de ani, din anul 1600 şi până la
începutul secolului al XX-lea, britanicii au bus bazele unor colonii în
întreaga lume. Aceştia au întreprins
numeroase războaie şi au trimis companii comerciale precum compania est-indiană
pentru a-şi stabili nişte puncte strategice peste mări cu scopul de a aduce
mărfuri preţioase în Anglia.
Marea Britanie se afla în permanenţă în concurenţă cu alte
puteri coloniale precum Franţa. Acesta este motivul pentru care coloniile şi-au
schimbat în permanenţă puterile care le stăpâneau. Canada, de exemplu, a aparţinut mai întâi
Franţei şi apoi Angliei.
Imperiul Britanic a devenit cea mai mare putere colonială
din lume şi a stăpânit până în anul 1921 o suprafaţă de peste 37 de milioane de
km pătraţi. Asta înseamnă un sfert din suprafaţa Terrei. Acesta este, de
altfel, şi unul din motivele pentru care engleza a devenit o limbă de
circulaţie internaţională.
Coloniile serveau la diverse scopuri: Coloniile
nord-americane din care în prezent s-au format Statele Unite ale Americii au
fost la început nişte simple aşezări coloniale. Acolo au emigrat englezii care
nu au mai vrut să rămână în ţara lor din diverse motive precum persecutări religioase,
foamete etc, iar colonizatorii au alungat populaţia locală.
Coloniile economice de care aparţineau India şi multe ţări
din Africa serveau ca furnizoare de materii prime pentru Marea Britanie. Pe de
altă parte, acolo erau vândute produse scumpe din ţara mamă. Chiar şi sclavii
care erau aduşi în diverse regiuni ale imperiului erau consideraţi drept bunuri
economice.
Coloniile militare erau locuri strategice de mare
însemnătate precum Malta sau Gibraltar. Acestea reprezentau puncte strategice
pentru forţele navale britanice.
Australia şi nişte insule mai mici serveau drept colonii
unde erau aduşi prizonierii de război şi de unde nu aveau nicio şansă să
evadeze.
Hărţile actualelor state ale Commonwealthului
Unele colonii precum Canada, Australia şi Noua Zeelandă
avuseseră încă din anul 1848 o guvernare proprie şi din anul 1918 şi-au
proclamat independenţa. Cu toate acestea, erau în continuare membre ale
Imperiului Britanic. Coloniile nord-americane deveniseră deja independente între anii 1776 şi 1783 şi în prezent nu
aparţin Commonwealthului Naţiunilor.
Din ce în ce mai multe colonii economice începuseră să se
lupte pentru independenţă. O mare parte din populaţiile acestor ţări au avut de
suferit din cauza exploatărilor economice şi discriminării. Populaţiile
coloniilor priveau independenţa drept o şansă pentru a avea condiţii de viaţă
mai bune. Acest proces se mai numeşte şi decolonizare.
Pentru a evita colapsul complet al Imperiului Britanic şi
pentru a respecta dorinţele de independenţă a ţărilor, în anul 1926 s-a
înfiinţat Commonwealthul Naţiunilor.
La Conferinţa Imperială din Londra s-a stabilit că toate
coloniile au dreptul de avea parte de o conducere proprie şi că acestea vor fi
privite drept regiuni independente britanice.
Commonwealthul este, astfel, o uniune statală simplă care nu
are o proprie Constituţie. Iniţial, ţările membre trebuiau să recunoască regina
Angliei drept conducătoarea lor. În prezent, republici precum India pot să facă
parte din Commonwealth doar cu condiţia să îi jure credinţă coroanei engleze.
De la 8 state membre în anul 1955, Commonwealthul numără
astăzi 54 de state membre, care reprezintă aproximativ 30% din populaţia
mondială. Majoritatea sunt foste colonii. O dată cu ţara Mozambic, care în anul
1955 s-a alăturat Commonwealthului, s-a marcat primul stat membru care nu a
fost niciodată o colonie britanică.
Ţări imense precum India, Canada sau Australia aparţin de
asemenea Commonwealthului Naţiunilor precum şi state insulare ale căror nume
sunt puţin cunoscute precum Tuvalu şi Nauru , state insulare la est de Papua
Nouă Guineea.
Sediul central al
Commonwealthului este Biroul Commonwealthului din Londra, unde toate statele
membre au câte un reprezentant. De două ori pe an se întrunesc acolo şefii
tuturor statelor membre pentru a discuta probleme politice şi economice.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu