Lectura unui roman poate îmbunătăţi funcţiile creierului

  Mulţi oameni au declarat că lectura unui anumit roman le-a transformat vieţile. 

  Oamenii de ştiinţă au descoperit că o carte poate aduce nişte schimbări

considerabile la nivelul creierului.

   Cercetătorii americani au folosit aparate de biorezonanţă magnetică pentru a identifica reţelele de la nicelul creierului asociate cu procesul de citire şi au desoperit că după lectura unei opere cu o doză consistentă de ficţiune, nişte schimbări vizibile au loc în creier. Aceştia au avut drept scop să afle cum poveştile rămân întipărite în minte.

  Oamenii de ştiinţă de la universitatea Emory din Atlanta, Georgia, au declarat că lectura unui roman poate cauza modificări la nivelul sistemului nervos vegetativ, care pot dura zile întregi.

  Principalul conducător al studiului şi în acelaşi timp rectorul universităţii Centre for Neuropolicity, Gregory Berns, afirmă că poveştile dau formă vieţilor noastre şi în unele cazuri pot defini o persoană.

  La experimentul, care a durat peste 19 zile şi a implicat citirea aceluiaşi roman, au luat parte 12 studenţi. Romanul dat spre lecturare a fost Pompeii, scris de către Robert Harris este bazat pe erupţia vulcanului Vezuviu din Italia antică. Acesta a fost ales pentru firul său epic impresionant care este centrat pe un personaj din afara Pompeiiului care zăreşte primele semne care indică erupţia vulcanului Vezuviu şi se zbare ca să se întoarcă în oraş pentru a o salva pe femeia pe care o iubea.

  Rezultatele experimentului au arătat o activitate puternică la nivelului cortexului temporal, o zonă a creierului care este asociată cu percepţia limbii. La aceeaşi concluzie s-a ajuns şi în cazul şanţului central cerebral, care este motor senzorial din creier.

  Schmbările neuronale găsite asociate cu senzaţia de mişcare indică faptul că lectura unui roman te poate transpune în pielea unui anumit personaj. Acest lucru îl ştiam deja la modul figurat, însă, acum ne dăm seama că şi la nivel biologic se întâmplă ceva.

  Profesorul Berns susţine că schimbările neuronale demonstrează că romanele noastre favorite pot avea efecte de scurtă durată sau durabile asupra creierului nostru.