Un produs Blogger.

sâmbătă, 20 octombrie 2012

Suleyman Magnificul, spaima ţărilor române şi a lumii


Suleyman Magnificul (Kanûnî Sultan Süleyman), mai cunoscut de la lecţiile de istorie sub numele Soliman Magnificul, a inspirat serialul omonim care se bucură de mare succes în România aşa cum s-a bucurat şi în alte ţări din Europa şi Orientul Mijlociu. Născut la 27 aprilie 1495 la Trabzon (pe malul Mării Negre), Soliman a fost fiul sultanului Selim şi al nouălea sultan al dinastiei otomane şi a avut o importanţă deosebită pentru imperiul otoman care şi-a dublat suprafaţa sub domnia sa, care a durat din 1520 până în 1566. Ţările Române au fost tot timpul în atenţia sa. Turcii au intervenit în schimbările de domnie de la noi, însuşi Soliman acordând domnia Ţării Româneşti lui Radu de la Afumaţi, fiul lui Radu al IV-lea cel Mare, în 1522. Însă acesta a pornit o luptă antiotomană foarte îndrăzneaţă. Din păcate Radu de la Afumaţi a căzut victimă unei partide boiereşti care credea că lupta împotriva lui Soliman în împrejurările de atunci ar fi dus ţara la pieire. Succesorii săi s-au lăsat din ce în ce mai mult la cheremul sultanului. În Moldova, Soliman a acceptat în 1527 ca Petru Rareş, copilul din flori al lui Ştefan cel Mare, să prea domnia. Numai că el nu i-a arătat supunere cum se aştepta, ba chiar a reprezentat una din ultimele izbucniri de ambiţie de independenţă şi a pus la cale o coaliţie antiotomană. În cele din urmă, însuşi Soliman a venit, în 1538, să-l detroneze, prilej cu care turcii ciuntesc teritoriul Moldovei. De fapt, transformă în raia, adică provincie administrată direct de otomani, tot sudul Moldovei. Pentru turci, însă, Soliman are o importanţă deosebită. Împreună cu marele vizir, el a impus reforme care i-au adus supranumele de “Legislatorul” (Kanûnî). Sub domnia lui, Imperiul otoman devine o mare putere mondială. La vârsta de 7 de ani a fost trimis la Istanbul pentru a studia ştiinţele, istoria, literatura şi tehnici militare. Primele experienţe de guvernare le-a avut în diferite provincii. La începutul domniei a făcut multe gesturi de generozitate faţă de popor, a eliberat sute de sclavi şi a construit o şcoală pentru ei. Blândeţea lui era în contrast cu cruzimea tatălui, cunoscut ca Selim cel groaznic. De la începutul domniei, Soliman a început mai multe campanii de cucerire. A cucerit Serbia în 1521, a asediat insula Rodos în 1522, lăsându-i pe cavalerii Sfântului Ioan să se refugieze în Malta. La 29 august 1526, dobândeşte victoria de la Mohács împotriva regelui ungar şi ocupă cea mai mare parte a Ungariei. Dar Carol Quintul, sfântul împărat roman, şi fratele său Ferdinand îi smulg teritoriile cucerite. Un contraatac al lui Soliman se dovedeşte un eşec din cauza vremii rele. Soliman ameninţa Viena în 1529 şi 1532. În cele din urmă, a semnat un tratat de pace cu arhiducele Ferdinand, rupând Ungaria în două, o parte revenind habsurgilor şi o alta lui Zápolya, sprijinit de sultan. Din 1533 până în 1536, Soliman cucereşte Anatolia şi Azerbaidjanul. În aceeaşi perioadă, trupele otomane au ocupat Yemenul. În timp ce ducea o campanie împotriva împăratului german Maximilian al II-lea, în ajunul bătăliei de la Szigetvár, din Ungaria, cucerită de turci, Soliman Magnificul moare, în 1566. El este înmormântat lângă soţia sa favorită, Roxelana, în masusoleul din moscheea Süleymaniye din Istabul. Văzut din străinătate, Soliman părea un pericol pentru întreaga lume, dar în ţara sa a fost considerat un suveran bun, care a combătut corupţia, şi un mecena pentru artişti şi filosofi. El însuşi este considerat drept un poet şi un abil bijutier. 
 O iubea cel mai mult pe Hürrem
Dacă Soliman a fost acuzat uneori de cruzimi, unii văd că acestea au fost influenţate de soţia lui, Roxelana (Hürrem Sultan), fiica unui preot ortodox ucrainean, care se numea de fapt Aleksandra Lisowska (1505-1558). Roxelana a fost una dintre cele trei femei care l-au fermecat din haremul său de 300 de femei. Ea a devenit sultana lui după ce i-a născut primul fiu. Se zice că era foarte abilă politic şi a ştiut să-l seducă pe sultan şi să se impună în faţa lui. Regula de succesiune la otomani era ca succesorul să fie fiul cel mare, iar acesta să se debaraseze de toţi fraţii. Pretendentul era Mustafa, fiul altei preferate a sultanului, numită “Trandafirul primăverii”. În 1541 un incendiu distruge palatul vechi şi tot haremul este mutat în palatul mare unde se afla mai aproape de sultan. Aşa a început”domnia femeilor”. Înaintea Roxelanei, Soliman o avusese ca favorită pe Mahidevran, care era de origine albaneză, supranumită “Trandafirul primăverii”A treia femeie care l-a atras pe sultan a fost o italiancă nobilă, răpită de corsari şi adusă în harem. Roxelana a reuşit să-şi surclaseze rivalele şi l-a eliminat şi pe rivalul ei, fidelul companion al sultanului, Ibrahim. Acesta era ca şi Roxelana un vechi sclav şi a devenit mare vizir timp de 13 ani. Tocmai Ibrahim, care o cumpărase de la răpitorii săi tătari, i-o oferise pe Roxelana, gândind că îşi va consolida poziţia. Dar a fost exact contrar, fiindcă Roxelana a devenit geloasă pe Ibrahim. Ea l-a determinat pe sultan să dispună să fie strangulat într-o noapte de un surdomut. Soliman a vrut să construiască un nou palat, dar Roxelana se temea că va fi îndepărtată de el şi l-a convins să facă în schimb moscheea Süleymaniye în 1549. Ea l-a infleunţat pe sultan s-o trimită pe “Trandafirul primăverii” într-un oraş îndepărtat. O falsă scrisoare a prinţului moştenitor (măsluită de Roxelana) către şahul Iranului prin care cerea ajutor să-l răstoarne pe Soliman a fost interceptată. Mustafa s-a dus la tatăl său să dezmintă, singur şi fără arme. Soliman l-a ucis pe fiul lui la 6 noiembrie 1553, plângând. Din cei 4 fii ai Roxelanei, primul, Mehmet, a murit tânăr. Al doilea, Cihangir, era atins de epilepsie. Al treilea, Baiazid, era inteligent şi crud. Al patrulea, Selim, era alesul său, fiindcă Roxelana credea că nu îşi va asasina fraţii, fiind mai blând. Ea nu îşi va vedea împlinit planul, fiindcă a murit la 17 aprilie 1558. Cei doi fraţi s-au înfruntat, ceea ce l-a făcut pe Baiazid să se refugieze în Persia pe lângă şah. Soliman reuşeşte să-l extrădeze şi îl asasinează. În timpul lui Soliman Magnificul, Imperiul Otoman a atins vârful său de putere şi prosperitate. 
 Mânca doar din farfurii de aur cu pietre preţioase
Soliman nu se îmbrăca niciodată de două ori cu aceleaşi haine, mânca numai din vase de aur încrustate cu pietre preţioase. Roxelana a murit la 58 de ani, iar Soliman a mai trăit zece ani fără ea. Turcii spuneau că l-ar fi vrăjit pe Magnific, fiindcă niciodată un sultan nu a fost fidel unei singure femei. Roxelana l-a convins pe Soliman s-o ia de soţie după ce a trecut la islamism şi i-a explicat acestuia că o femeie musulmană nu trebuie să aibă relaţii cu un bărbat, dacă nu este soţul ei. Ei au mai avut o fiică, Mirhima, pe care tatăl o adora. Ea s-a căstorit cu Rustem Paşa, care a fost făcut Mare Vizir. Gurile rele spun că Roxelana ar fi pus de fapt să fie ucis Ibrahim, pentru ca ginerele să-i ia funcţia.


.Pentru mai multe detalii despre relaţiile lui Suleyman cu ţările române citiţi aici: http://minunimisteresecreteleterrei.blogspot.ro/2013/01/misterele-relatiei-lui-suleyman.html

2 comentarii:

  1. In ce document istoric se afirma ca Suleyman ar fi avut o a treia favorita pe o printesa italiana?
    Intreb pt ca ma pasioneaza perioada respectiva din istoria Turciei, si deocamdata eu nu am gasit o asemenea informatie in ceea ce am citit.

    Va multumesc anticipat.
    Roxana Beraru

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vă mulţumim pentru întrebare. Suleyman nu a avut nicio favotrită italiană. S-a încercat răpirea unei prinţese italiene pentru sultanul otoman, dar aceasta a eşuat. Vă promitem pe viitor un articol desre acest episod.
      cu stimă,
      Odette Popescu, redactor şef

      Ștergere

 

Urmariti-ne pe Email !

Urmariti-ne pe Email !

Votati-ne!

Intrati in comunitatea LUFEBA. Dati click pe butonul de like de mai jos

Powered By | Blog Gadgets Via Blogger Widgets