Baiazid a fost fiul
lui Suleyman (Soliman) Magnificul şi a sultanei Hürrem (Roxelana).
El a
deţinut statutul de guvernator
în Anatolia, regiune a imperiului otoman. În
cursul celor 12 campanii ale tatălui său, la Nakhitchevan, în 1553, a fost
trimis la Edirne (capitala otomană în Europa) pentru a controla Rumelia
(teritoriile europene ale imperiului) în absenţa tatălui său. În timpul
acestei campanii, fratele său mai mare, prinţul Mustafa, a fost executat.
Vestea execuţiei sale a provocat tulburări în toate părţile imperiului şi un
impostor, care pretindea a fi Mustafa, a declanşat o revoltă împotriva lui
Soliman în Rumelia. Deşi rebeliunea a fost înăbuşită de un vizir, Soliman l-a
bănuit pe fiul său, Baiazid, că a acţionat deliberat încet. Soliman a avut 5
fii. Al doilea fiu, Mehmed, murise cu zece ani înainte (1543). După execuţia
lui Mustafa (care fusese moştenitorul prezumtiv al tronului), în 1553, moartea
lui Cihangir (cel mai mic dintre fraţi, care a avut o sănătate precară), numai
doi prinţi au rămas să pretindă tronul otoman: Selim, cel care îl va şi dobândi
şi va domni sub titulatura Selim al II-lea, şi Baiazid. Selim a fost guvernator
la Manisa şi Baiazid a fost guvernator la Kütahya. Două
oraşe la aproape egală distanţă de capitală, Istanbul. Soliman avea 60 de ani
când competiţia dintre cei doi fii ai săi a devenit evidentă. I-a dojenit şi a
deschis să le schimbe locul de serviciu. Selim a fost trimis la Konya, iar
Baiazid la Amasya, provincii mai îndepărtate de Istanbul, dar tot la egală
distanţă. Selm s-a supus rapid şi s-a mutat la Konya. Dar, spre neplăcerea tatălui său,
Baiazid s-a supus după mare ezitare, fiindcă Amasya era sandjak-ul (provincia-
n.r.) lui Mustafa, care fusese executat,
luând-o ca pe o umilire. Iritat, Soliman l-a acuzat pe Baiazid de a fi un rebel,
susţinându-l pe fiul mai mare, Selim, împotriva rebeliunii lui. În
colaborare cu Sokollu Mehmed Paşa, Selim l-a bătut pe fratele său în bătălia
din apropire de Konya
la 31 mai 1559. Baiazid s-a întors la Amasya şi a fugit în Persia safavidă
împreună cu fiii săi şi o mică armată. Potrivit istoricului Murat Bardakçı, Sokollu
Mehmed Paşa a trimis o armată după Baiazid. Însă Baiazid a învins armata lui
Sokollu. Deşi, la început, shah-ul Tahmasp I i-a dorit bun venit lui Baiazid în
Persia,
mai târziu l-a închis la cererea lui Soliman. Ulterior, Soliman şi Selim au trimis shah-ului mesaje pentru a-l convinge
să-l execute pe Baiazid. În cele din urmă, la 25 septembrie 1561, Baiazid şi
cei patru fii ai săi au fost executaţi în Persia de către un călău otoman. ![]() |
Baiazid şi tatăl său, Soliman Magnificul |
Baiazid, fiul lui Soliman Magnificul, nu trebuie confundat cu Biazid carde s-a luptat cu Mircea cel Bătrăn şi a fost înfrânt, la Rovine, în 1395. Acesta era Baiazid I, sultan între anii 1389-1402, fiu al lui Murad I şi al sultanei Gülçiçek, cu origini greceşti.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu